Stiri de Prin Cluj

Emil Boc ar câştiga bătălia la limită pentru Primăria Cluj-Napoca, cu 45% din voturi, în timp ce Marius Nicoară ar obţine 41%, arată un studiu GeoPol Transilvania, realizat în perioada 11-17 mai.

La mare distanţă de cei doi s-ar afla candidatul UDMR, Eckstein-Kovacs Peter, care ar obţine doar 6%.

„Diferenţa dintre cei doi, foarte puţin peste marja de eroare a cercetării, este semnificativă pentru viitoarea magnitudine a bătăliei electorale de la Cluj-Napoca. În plus, având în vedere că datele sunt culese în prima săptămână de campanie, nu putem vorbi propriu-zis despre o ierarhie, însă putem spune că s-au trasat „cadrele bătăliei”: Nicoară merge în ton cu USL şi pare nominalizarea potrivită a alianţei pentru Cluj-Napoca în contextul actual; Emil Boc este „tras în jos” de tendinţa descrescătoare a PDL, dar partidul e parte din identitatea lui politică, neputând evolua decât în acest tandem. Cursa lui Boc pentru fotoliul de primar cunoaşte şi aspecte uşor dramatice, deoarece este şi cursa pentru viitorul său statut în PDL. Marea întrebare pe care o vor clarifica următoarele săptămâni de campanie este dacă Emil Boc are un electorat personal la Cluj-Napoca, pe care să şi-l conserve în ciuda previzibilelor acţiuni destabilizatoare ale „tăvălugului” USL, potenţat de către „luna de miere” a guvernării Ponta”, se arată în analiza GeoPol la sondaj, potrivit realitatea.net.

La Consiliul Local Cluj, USL este foarte aproape să obțină majoritatea.

USL ar lua cele mai multe voturi la Consiliul Local, mai exact  48%, în timp ce PDL este creditat cu doar 33%, iar UDMR cu 11 procente.

Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match

“‘După dealuri’ este cel mai puţin amuzant dintre filmele cu călugăriţe lesbiene şi foste iubite psihopate.” – The Hollywood Reporter via Mediafax

“Filmul lui Mungiu, “Dupa dealuri”, primul film huiduit la Festivalul de la Cannes de anul acesta” – titra presa online de sambata consemnand faptul ca mai multi ziaristi si spectatori au huiduit si fluierat la premiera lui Mungiu. Intre timp, titlul in cauza a fost eliminat de pe net, fiind inlocuit cu mai ternul “Filmul lui Mungiu, “După dealuri”, fluierat şi aplaudat la Cannes, susţine o publicaţie franceză”, facandu-se trimitere la L’Express (foto sus).

Inainte de a analiza aceasta noua “creatie” a lui Cristian Mungiu, in care anticrestinismul visceral al familiei Mungiu este impachetat in poleiala senzationalismului ieftin obtinut prin introducerea homosexualismului feminin intr-o manastire condimentat cu celebrul caz al exorcismului de la Tanacu, este, insa, necesara o retrospectiva asupra personajului.

Regizorul-vedeta are grave carente de profesionalism, fiind deja acuzat in doua cazuri de plagiat de catre doi reputati scenaristi si regizori. Pe langa istoria mai veche expusa de scriitorul Dan Mihu imediat dupa aparitia pe piata a filmului “4-3-2″ (foto), se mai adauga astazi si cea a cunoscutului regizor Ioan Carmazan, profesor de regie film la Universitatea de arta Mediapro si membru al CNA si CNC. Ioan Carmazan il acuza in premiera pe Cristian Mungiu, prin intermediul site-ului Roncea.Ro, ca i-a plagiat cu nerusinare una dintre povestirile sale, publicata inca din 1983 in volumul “Povestiri din Bocsa” si transpusa de Mungiu in filmul de grup “Amintiri din epoca de aur”, pe care acesta nu uita sa mentioneze ca este “Un film scris de Cristian Mungiu”. Pe deasupra, printre toate aceste decaderi de la etica si morala se iteste o afacere de frauda la Centrul National al Cinematografiei-CNC realizata prin intermediul “Amintirilor”.

Intr-o declaratie facuta ieri pentru Roncea.Ro, profesorul Ioan Carmazan a subliniat ca trebuie lamurit o data pentru totdeauna mitul acesta al “geniului” Mungiu, intemeiat pe plagiat si frauda. Amintind de cazul lui Dan Mihu, care, dupa ce a prezentat scenariul sau – Să iubeşti şi să tragi apa – unui juriu HBO din care facea parte Mungiu, s-a trezit anul urmator ca povestea i-a fost copiata grosier in filmul “4-3-4″, regizorul Ioan Carmazan ne-a prezentat si cazul sau. Concret, fragmentul principal din “Povestea lui Vili Tuscan”, una dintre povestirile sale din Bocsa, publicate in urma cu 29 de ani, despre un carusel si mai multe personaje, a fost reprodus intocmai in filmul de grup semnat de Mungiu “Amintiri din epoca de aur” (vezi si foto). Regizorul il someaza pe Mungiu sa ia nota oficial de aceasta acuzatie. Consultand volumul ni s-a confirmat intrutotul afirmatia respectatului regizor. Ioan Carmazan nu exclude actionarea lui Mungiu in judecata urmand ca suma solicitata ca prejudiciu moral si material sa fie donata unui camin de copii si unui azil de batrani ale Bisericii Ortodoxe Romane. De remarcat ca Mungiu s-a aflat in proces si cu muzicianul Cornel Constantiniu, care l-a acuzat ca a furat muzica din “4-3-2″.

Mai mult, conform unor surse din lumea cinematografiei se pare ca nivelul de infractor al lui Mungiu nu se restrange la plagiat si coloane sonore subtilizate, existand suspiciuni solide ca filmul “Amintiri din epoca de aur” a fost dublu-finantat, comitandu-se o frauda care poate fi dezvaluita prin cel mai banal control al unor procurori avizati. Practic, Mungiu a obtinut finantare de la Centrul National al Cinematografiei pentru intregul film de grup format din patru episoade in timp ce alti doi regizori beneficiasera deja de finantare de la stat pentru doua dintre episoade. Afacerea necesita interventia organelor abilitate.

Pentru a intelege mai bine profilul celui incriminat de plagiat si suspectat acum de infractiuni si mai grave este necesara o vedere de ansamblu asupra mediului sau de formare.

Cristian Mungiu este fratele mai mic al Alinei Tatiana Mungiu, actuala sefa SAR si fosta activista UASCR (ca sefa a Asociatiei Studentilor Comunisti pe UMF Iasi si redactor-sef la „Opinia Studenteasca“, ziarul Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania – UASCR, patronat de CC al UTC), casatorita de forma cu Andrei Pippidi, cunoscut drept homosexual in cercurile istoricilor de la Iasi, suspectat in aceleasi cercuri ca agent dublu al Securitatii si, respectiv, al unui alt serviciu secret strain. Tatal lor, Ostin Mungiu, in perioada comunista ocupa la UMF Iasi postul de sef al Biroului organizatiei de baza a PCR si, conform marturiilor locale, era insarcinat cu supravegherea studentilor straini, pe modelul Mona Musca. Familia lor este originara din Balti.

Alina Tatiana Mungiu a fost prima din familie care a indraznit sa se faca remarcata si dupa 1989 printr-o pronuntata aversiune fata de crestinism, in special fata de ortodoxie, ura exprimata prin piesa “Evanghelistii”, jucata pentru prima oara in Ungaria si beneficiara premiul UNITER pentru “cea mai bună piesă românească a anului 1992″. Piesa a fost pusa in scena si la noi, in decembrie 2005, la Ateneul Tatarasi din Iasi, in regia unui oarecare Benoit Vitse. Conform marturiilor autoarei, piesa a fost conceputa in 1988, deci in plin elen comunist creator.

Scriitorul Radu Negrescu – Sutu, fost detinut politic ca urmare a semnarii Apelului Goma din 1977, compara piesa “Evanghelistii” cu practicile macabre ale tortionarilor din cadrul “Experimentului Pitesti”. Iata cum descrie el desfasurarea actiunii “artistice” a Mungiei de pe scena Ateneului Tatarasi: “Fecioara Maria apare goala pe scena, in chip de tarfa, iar evanghelistul Ioan, prezentat ca un homosexual potential, isi tot expune fesele dezgolite publicului. Dar toate acestea s’au vazut si la Pitesti. Nici relatia dintre Maria Magdalena, personificata in piesa de curtezana Elena (preoteasa-prostituata, ibovnica lui Cherintos), si Domnul Iisus, nu este noua. Aceasta culmineaza cu sugerarea unei felatiuni, urmata de comentarii de genul: “- Ai simtit natura divina din madularul lui dumnezeiesc?”, sau “- Dimpotriva… e un amant cu totul incapabil…”

Vulgaritatea erotica ostentativ afisata tradeaza cu siguranta frustrarile doamnei Mungiu in acest domeniu, dar acest lucru nu priveste pe nimeni decat pe domnia sa. Fiecare are viata sexuala pe care o poate avea sau pe care si-o doreste. A face insa din Sfanta Evanghelie un spectacol cvasipornografic, prin desacralizarea Domnului Iisus pentru a sacraliza vulgaritatea, este oare o dovada de curaj din partea autoarei acestei nedemne “opere de arta” teatrala?… Spre deosebire de atitudinea antievreiasca sau antimusulmana, cea anticrestina nu prezinta astazi niciun risc, permitand frustratei autoare o gama cat mai larga de blasfemii, inspirate de cele proferate de tortionarii din puscariile comuniste”, consemna dupa premiera de la Iasi Radu Negrescu – Sutu.

Piesa a fost considerata de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist drept o blasfemie si “o jignire adusa Bisericii Ortodoxe Romane”. “Este o blasfemie la viata si la credinta noastra”, a afirmat la vremea respectiva si Arhiepiscopul Ioan Robu al Bisericii Catolice din Romania.

Textul blasfemiator al Alinei Mungiu l-ar fi interesat si pe Andrei Serban, acelasi regizor care a montat piesa despre Cazul Tanacu, preluata si de Cristian Mungiu ca tema pentru noul sau film, “Dupa dealuri”, ambele interpretari “artistice” ale unei drame reale fiind inspirate dupa cele doua carti ale fostei jurnaliste BBC Tatiana Niculescu Bran, “Spovedanie la Tanacu” si “Cartea Judecatorilor” (aparute la Humanitas, la fel ca si mai recentul atac la Biserica Ortodoxa Romana al aceleiasi autoarea, “Noptile Patriarhului”). Intr-o paranteza deschisa este de notat si faptul ca Tatiana Niculescu este sotia lui Mirel Bran, corespondent pentru Le Monde, la randul lui un anticrestin convins, observat ca atare si in timpul campaniei pentru salvarea icoanelor din scoli, fiind un critic constant al Bisericii Ortodoxe Romane si un sustinator al propagandei homosexuale stradale. Cu toate acestea, in contrast cu modul “hitru” in care este prezentat regretatul Patriarh Teoctist si IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in cartea sotiei sale, “Noptile Patriarhului”, Mirel Bran considera ca actualul Patriarh Daniel este “un modernist, reformator, ecumenist si european”.

De observat ca atat Cristian Mungiu cat si Andrei Serban au ignorat – chiar cu acceptul tacit al Patriarhiei, din cate se pare – drepturile la propria imagine, viata si credinta ale parintelui Daniel Corogeanu de la Tanacu, inchis pe nedrept pentru moartea Irinei Cornici si intre timp eliberat din inchisoare. Scenele relevate de Mediafax despre atmosfera de la repetitii denota si o alta fateta a realizatorilor unui spectacolul dintr-o drama reala, care implica persoane neconsultate: “Unii actori spuneau «nişte oameni suferă şi noi mergem să ne plimbăm pe Broadway». Ne-am dat seama atunci că nu trebuie să ne luăm prea mult în serios. Distanţa s-a produs când am putut să râdem de cazul acesta”, a mărturisit regizorul Andrei Serban, citat de Mediafax. “Totodată, Tatiana Niculescu-Bran apreciază că momentul cel mai amuzant a fost când Andrei Şerban le-a cerut actorilor să joace piesa pentru trei culturi diferite, din Somalia, Japonia şi Mongolia.”, mai noteaza Mediafax din amuzamentul de la repetitii, facut pe seama mortii unei tinere si incarcerarii altor maicute si a preotului Daniel.

Nu stim cum a fost atmosfera la filmarile lui Cristian Mungiu dar, in tot cazul, anticrestinismul sau nativ, am putea spune, a fost remarcat deja de presa straina. “Regizorul este mai interesat în demonstrarea metodică a potenţialului distructiv al credinţei rigide decât de legătura fragilă dintre cele două femei şi, deşi acest unghi ambiţios este mai intelectual, nu sunt sigur că este şi cel mai potrivit.”, scrie unul dintre jurnalistii acreditati la Cannes ai portalul postului France 24, citat de Mediafax, fara sa stie ca tanarul merge pe urmele tatalui si surorii sale mai mari.

Nu este nimic nou, de fapt. Mult-aclamatul “4-3-2″ a fost considerat de presa serioasa a lumii drept o facatura cu aceeasi tenta, de anticrestinism grotesc. “Si avortul devine spectacol intr-un film sordid si plin de vorbarie”, titra cotidianul Vaticanului, L’OSSERVATORE ROMANO. Asociatia “Alege Viata” din Franta l-a considerat “un film care promoveaza cultura mortii”, cineastul Andrzej Zulawski a spus-o pe sleau ca “nu vreau să văd aşa ceva cum nu vreau să mănanc mancare proastă sau să vorbesc cu proşti” iar presedintele Asociaţiei Criticilor de Film din New York, Armond White, a dat sentinta: “Cand un film e atat de obtuz ca “4,3,2″, simti ca si cum a inceput numaratoarea inversa pentru sfarsitul cinematografiei”.

Desi ii scapa informatia ca “in mod inexplicabil, premiera filmului “Dupa dealuri” nu are loc in 19 mai seara, asa cum se cade pentru un regizor care are un Palme d’Or acasa, ci dupa-amiaza, pe zi”, daca citesti corespondentele HotNews ale Iuliei Blaga ai putea crede ca Festivalul de la Cannes de anul acesta se desfasoara pentru si cu un singur film: al lui Mungiu. Ziaristii normali sunt insa mult mai rezervati.

“Paris Match“ noteaza, de exemplu: “Cat despre personaje, de la tanara calugarita care ii spune ‘tati’ preotului, trecand prin iubita isterica si monomaniaca si prin stareta cu inima de sfanta, personajele nu reusesc in niciun moment sa ne emotioneze. Nu intram nici in empatie, nici in antipatie cu ele, avem doar putina pofta sa le manam de la spate ca sa iesim odata din fundatura in care ne-a dus acest lungmetraj mult prea lung. (…) O fi Mungiu un cineast major, dar ‘Dincolo de dealuri’ nu i-ar putea seduce decat pe cinefilii integristi.”

Anticrestinismul vomitiv al lui Cristian Mungiu, boala de familie dupa cum se vede, se spuzeste oral la Cannes, unde pionierul fruntas al “Noului Cinema” repeta fara jena cliseul ca “nu intelege de ce se construieste o catedrala ortodoxa intr-o tara saraca care n-are decat 5000 de scoli si mai putin de 500 de spitale” (interviu THR).

Nici noi nu intelegem de ce trebuie sa fie platit Mungiu din banii nostri, plus pensiile si alocatiile taiate, ca sa ne injure, asa ca vom solicita Parchetului sa faca investigatia necesara in ce priveste frauda de la CNC pe care o semnalam, corpului cineastilor din Romania ramanandu-i obligatia sa se autosesizeze in cele doua cazuri de plagiat reclamate, pentru a le judeca si condamna conform Legii.

Victor Roncea

România “va vorbi pe o singură voce” la Summitul NATO de la Chicago, a declarat, duminică, ministrul de Externe, clujeanul Andrei Marga.

“Şi aici, la Chicago, România va vorbi pe o singură voce, ceea ce este absolut normal”, a spus Andrei Marga.

Marga a precizat că în zborul cu avionul de la Bucureşti la Chicago a avut “discuţii îndelungi”, la fel ca şi ministrul Apărării, cu preşedintele Băsescu, pe dosarele Summitului. “A fost un drum, din punctul meu de vedere, normal, de oameni dedicaţi direct sarcinilor şi misiunii lor”.

“Nu este vorba de o competiţie între forţele care sunt implicate (în politica externă a României n.r.), ci este vorba despre a chema mai mulţi oameni, mai multe forţe la elaborarea şi implementarea politicii externe, ceea ce poate fi în avantajul României. Trebuie să ne obişnuim cu această lectură mai acurată a Constituţiei şi, desigur, şi cu coabitarea”, a mai completat ministrul de externe.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Păunel Tişe, candidat PDL Cluj la un nou mandat, propune, în programul electoral, iniţierea unui proiect de construire a unui aeroport regional internaţional pentru Transilvania şi estul Europei, dar şi susţinerea cultelor şi a bisericilor sub o titulatură inedită: “Judeţul lui Dumnezeu”.

“Vreau să continuăm să susţinem spiritualitatea clujenilor în «Judeţul lui Dumnezeu», susţinem cultele şi bisericile” arată Tişe în programul său electoral.

Motto-ul programului electoral alPreședintelui CJ Cluj este Clujul – capitala Transilvaniei.

“Propun ca în următorii patru ani Clujul să continue ceea ce a început şi anume că, în momentul de faţă, judeţul este un reper al dezvoltării regionale şi zonale. Programul pe care îl propun pentru Cluj se înscrie în acest program mare, amplu, de dezvoltare a Clujului ca pol regional, ca şi centru al regiunii Transilvania. Moto-ul principal al programului pe care l-am gândit este «Clujul – capitala Transilvaniei». Ne propunem găsirea de parteneri pentru demararea construirii unui nou aeroport regional internaţional pentru Transilvania şi estul Europei, fapt care va creşte gradul de conectivitate a zonei noastre cu restul lumii şi gradul de atractivitate pentru investitorii din regiunea noastră. Vreau să continuăm modernizarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, cu finalizarea noii piste de 3.500 de metri şi construirea unui terminal cargo” a declarat Alin Tișe.

Ambasadorul Gitenstein ”are tot dreptul” să facă aprecieri la adresa procurorului-şef al DNA, pentru că Departamentul de Stat al SUA a finanţat atât DIICOT, cât şi DNA şi este interesat de ce se întâmplă cu această investiţie, a declarat, duminică, vicepreşedintele PDL Monica Macovei.

Mark Gitenstein

Declarația a venit în urma scandalizării pe marginea comentariilor făcute de ambasadorul american cu privire la procurorul general. Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein a declarat, într-un interviu la TVR Info, că va discuta cu noul ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean despre o eventuală numire a lui Daniel Morar ca procuror general, reiterând că îl consideră pe acesta o persoană cu ”integritate şi credibilitate” şi că, dacă acesta nu va ajunge la conducerea Parchetului, atunci speră că va fi găsită o persoană de acelaşi nivel.

Macovei a precizat că ambasadorul SUA în România şi-a arătat aprecierea faţă de procurorul-şef al DNA Daniel Morar, nefiind pentru prima dată când o face şi a apreciat că Mark Gitenstein are tot dreptul să facă astfel de comentarii.

”Da, are tot dreptul ambasadorul american sau alţi ambasadori să facă astfel de comentarii, pentru că SUA, Departamentul de Stat, a finanţat atât DIICOT, cât şi DNA, adică parchetele specializate pe crimă organizată şi corupţie. Sigur că-i interesează ce se întâmplă cu investiţia lor, în sens de eficienţă. Doi: au investitori străini. Investorii străini sunt interesaţi să nu fie corupţie în România. Cine luptă cu corupţia din România, la nivel de investigaţii? DNA. Deci e firesc să fie îngrijorat şi să-şi spună părerea cu privire la cum e condus DNA, dacă e condus eficient împotriva corupţiei sau nu”, a explicat vicepreşedintele PDL.

Europarlamentarul PDL a reamintit un moment din 2007, când ministrul al Justiţiei era Tudor Chiuariu, care a încercat ”să-l dea jos pe Ţuluş, un şef de secţie la DNA” şi atunci au ”sărit” ambasadorii olandez, britanic, american, care au mers la CSM şi au făcut declaraţii publice împotriva cererii ministrului Justiţiei.

Declarația video AICI

Premierul Victor Ponta şi ministrul de Interne, Ioan Rus, le-au cerut şefilor de servicii deconcentrate din judeţul Cluj, în cadrul unei întîlniri pe care au avut-o în preambulul manifestării politice de prezentare a candidaţilor USL Cluj.

„Nu văd guvenarea ca pe o acţiune revanşardă, pornesc de la premisa că, indiferent cine v-a sprijinit, cine v-a numit în funcţii, puteţi să vă faceţi datoria corect, motiv pentru care dispoziţia mea către toţi miniştrii şi către toate administraţiile centrale, care au atribuţii şi structuri deconcentrate, este de a nu face modificări pe criterii politice. Înţeleg ca, odată ajuns la guvernare, să nu fac ceea ce condamnam cu o săptămână în urmă.

Fac un apel către toate instituţiile implicate să înţeleagă că în campania electorală, şi pe 10 iunie, vreau să existe o aplicare perfectă şi fără nici un fel de excepţie a legii. Indiferent de unde este candidatul, indiferent cu cine ţine, indiferent ce simpatii există sau antipatii, din punctul meu de vedere obligaţia, în special către Poliţie, către Jandarmerie, dar e vorba şi de celelalte structuri implicate, obligaţia absolută este de a aplica legea şi de a se arbitra corect, lucru care este cel mai important. Nu trebuie să ţină structurile statului, ca arbitri, nici cu o echipă, nici cu cealaltă, indiferent de felul în care echipele s-au schimbat sau indiferent de cine conduce în acest moment” a declarat Victor Ponta.

In fiecare an, la 21 mai, crestin-ortodocsii ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena. Imparatul Constantin i-a ajutat pe crestini sa intre in legalitate, iar imparateasa Elena, mama sa, a gasit crucea pe care a fost rastignit Iisus.

Imparatul Constantin se inchina zeilor romani asa cum faceau toti ai lui, pana cand, inaintea unei batalii, i s-a aratat pe cer, ziua, in amiaza mare, semnul crucii si a vazut, scris cu litere de foc, “Prin acest semn vei invinge”. Noaptea, imparatul l-a visat pe Iisus Hristos care-l indemna sa faca un steag cu semnul crucii pe el si asa va deveni invingator.

Dupa ce a castigat batalia cu Maxentiu, prin inspiratie divina, imparatul Constantin i-a apreciat altfel pe crestini, al caror semn era crucea sfanta. Devenit stapan al Romei, Constantin a dat un decret de incetare a prigonirii crestinilor.

In lucrarile sale, Constantin a fost sustinut de mama sa, imparateasa Elena, pe care o trimite la Ierusalim sa gaseasca sfanta cruce pe care a fost rastignit Iisus. Si, cu credinta, aceasta o gaseste. Elena moare in anul 327 si zece ani mai tarziu, in 337, moare si imparatul Constantin.

In calendarul popular, 21 mai este nu numai sarbatoarea Sfintilor imparati, ci si ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment in care se crede ca pasarile cerului isi invata puii sa zboare.

Demult se credea ca, daca cineva lucra in aceasta zi, recolta campului ii va fi distrusa de foc sau de paguboasele pasari zburatoare. De asemenea, de ziua Sfintilor Imparati nu se lucra pentru ca ulii sa nu fure din ograda pararile gospodarului.

Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena marca sfarsitul perioadei de insamantare a ovazului, meiului si porumbului. Exista credinta ca cine mai seamana dupa aceasta zi risca sa i se usuce recolta.

Ziua Sfintilor Imparati este si momentul in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stanele si cine va fi angajat sa le pazeasca pe timpul pasunatului.

Pentru a fi aparati de farmece, blesteme, vrajitorii si diavoli, la tara oamenii faceau un foc si stateau in jurul lui. Prin fumul focului erau trecute si oile, ca sa fie ferrite de rele in perioada cat stateau la stana. De asemenea, prin sate se facea galagie mare pentru ca vrajitoarele care incercau sa fure sporul laptelui, sa fie izgonite.

Joi, 24 mai, cu începere de la ora 13, la „Râpa Robilor”, locul unde au fost îngropaţi deţinuţii politici morţi în Penitenciarul Aiud în perioada comunistă, marea mjoritate a lor fiind legionari, va fi dezvelită o troiţă ridicată pentru cinstirea memoriei acestora.

Iniţiatorii proiectului sunt Mihai Horaţiu Josan, primarul municipiului Aiud şi Marius Oprea, coordonator al Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Evenimentul va fi marcat de oficierea unei slujbe religioase.

Comuniştii au transformat închisoarea din Aiud într-un centru de exterminare a intelectualilor şi a preoţimii. Sute de generali români şi ofiţeri superiori care au luptat pe frontul de est completează lista martirilor. Deţinuţii au fost supuşi la torturi şi la un tratament inuman, scopul torţionarilor find de a-i face să renunţe la credinţa în Hristos. Singurul lucru care i-a ţinut pe supravieţuitori în viaţă a fost tocmai credinţa în Dumnezeu şi rugăciunea.

Printre intelectualii care au trecut prin temniţa Aiudului se numără Petre Ţuţea, poetii Radu Gyr şi Vasile Voiculescu, filozoful Mircea Vulcãnescu, creatorul curentului gândirist Nichifor Crainic, la care se adugă Valeriu Gafencu, Pãrintele Dumitru Stãniloaie, Pãrintele Galeriu, Pãrintele Calciu-Dumitreasa, Pãrintele Iustin Pârvu, Pãrintele Bejan, Pãrintele Arsenie Papacioc, Pãrintele Daniil Tudor, Pãrintele Ion Lãcãtusu si mulţi, mulţi alţii.

Sursa: FrontPress.ro

"Opera Întinereşte". 

Sunteţi curioşi să auziţi tinerele voci ce ce tocmai se afirmă pe scenele teatrelor de operă din România? Vă invităm Marţi 22 mai 2012 de la ora 19,00 la Piano Cazola (Virgil Fulicea nr.3) să luaţi parte la un recital liric susţinut de Alida Barbu, Adina Buboi, Silvana Coltor, Alexandra Hordoan, Maria Cristina Subţirică, Stefan Korch şi  Aurelius Macovei, sub titlul  "Opera Întinereşte".  Evenimentul se realizează la imboldul sopranei Leontina Văduva care a întâlnit o bună parte din distribuţia acestui recital în Cursul de Măiestrie pe care tocmai l-a susţinut în cadrul Festivalului Viva Vox.

Acompaniamentul va fi realizat de pianistul Lucian Duşa.

Evenimentul zilei vă prezintă câteva din cele 18.000 de file ale dosarului cu nume de cod “Utopicul”. Corneliu Coposu, supranumit „Seniorul”, credea cu tărie că România poate deveni democratică.

Evenimentul zilei este în posesia unui document din arhivele Securităţii, care confirmă că fostul lider ţărănist Corneliu Coposu era urmărit în permanenţă de organele represive ale statului comunist.

La sfârşitul săptămânii trecute, Virgil Tarău, vice preşedinte al CNSAS, a declarat la un simpozion de la Zalău, că “Seniorul” – cum a fost supranumit Corneliu Coposu – a fost urmărit de 500 de ofiţeri de Securitate, în perioada 1960-1989.

Conform spuselor lui Virgil Tarău, citat de Agerpres, numele de cod dat de securişti lui Coposu era “Utopicul”. “Era un utopic pentru că nu încetase să spună prietenilor, mai buni sau mai puţin buni, unii interpuşi, altii, aş spune, prieteni de rea credinţă, nu înceta să spună că el luptă împotriva totalitarismului şi că el crede că România poate să devină democratică”, a declarat vicepreşedintele CNSAS. Tot el a spus că, pentru Corneliu Coposu, securiştii au utilizat toate mijloacele de supraveghere, inclusiv de instalarea de microfoane în fiecare cameră a apartamentului lui din Bucureşti.

Prin documentul pe care îl are, Evenimentul zilei arată că şi în apartamentele prietenului liderului ţărănist fusese montată tehnică de ascultare, astfel încât ofiţerii să cunoască fiecare mişcare a lui Coposu.

În transcrierea înregistrării ambientale pe care o avem şi care poartă ca dată “8.10.1988″, Seniorul este numit simplu “Cornel”. Veţi constata că, aşa cum sublinia şi Virgil Tarău, “sunt informaţii extrem de interesante despre lumea românească în termenii atitudinilor publice, a felului în care oamenii gândeau, a felului în care oamenii se manifestau, a felului în care oamenii au încercat să îşi administreze relaţia cu un regim totalitar”.

Documentul Securităţii cuprinde atât transcrierea după înregistrarea audio a convorbirii dintre Corneliu Coposu şi prietenul lui “Costin”, cât şi relatarea ofiţerului de filaj care a întocmit Nota. Am ales câteva fragmente edificatoare.

“Rămas singur, C (n.r. Costin) se aude cum circulă prin cameră, după care dă drumul televizorului şi vizionează emisiunile transmise de postul nostru de televiziune. În jurul orei 16.30, la C soseşte femeia cu brânză şi smântână. C îi cumpără lui Cornel un borcan de smântână şi un kg de brânză. După plecarea femeii, C se “bagă” în pat şi-l aşteaptă pe Cornel. În jurul orei 16.50 soseşte Cornel. C se lamentează cât este de răcit.(…)

După ce îşi ia brânza şi smântâna, Cornel merge la baie să vadă ce defecţiune are chiuveta. (…)

C: Dar ce-ai spus, că E.L. (n.r. radio Europa liberă) suplimentează asemenea porcării, că i-a pus la dispoziţie lui Silviu Brucan post?!!
CO: Da, dragă, aştia nu urmăresc decât interesul momentan de a se manifesta şi eventual de a face senzaţie, că din cauza asta mi-e ciudă şi pe Giorgescu ăsta… (se termină caseta)
…respectivele posturi urmărind un anume interes aproximativ delimitat de americani se pretează la orice, adică, de pildă este în stare să sacrifice nişte oameni publicându-le numele pentru ca să le fie mai senzaţional reportajul lor.

C: Da şi ăştia să tragă aici ponoasele.
CO: Da şi pe urmă oamenii respectivi nu ştiu pe unde să scoată cămaşa. Ce să-i faci, asta este!! De altfel, la ăştia ce să te aştepţi de la ei, că ăştia sînt toţi foşti comunişti.

C: Toţi sînt foşti comunişti.
CO: Da. Aveam pe unul care a fost de-al nostru, s-a pensionat.”

Interesant este că ofiţerul parcă nu are curaj să scrie în Notă numele lui Ceauşescu, fiindcă scrie, punând ghilimele, “şeful statului nostru”.

Liderul PNŢ-CD, 17 ani de detenţie

Născut în 1914, la Bobota, Corneliu Coposu a fost un apropiat a lui Iuliu Maniu, al cărui secretar politic a fost începând cu 1940. În 1945, Coposu a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj, pentru ca în iulie 1947 să fie arestat, împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit “Înscenarea de la Tămădău”.

În aprilie 1964 a fost pus în libertate, după 17 ani de detenţie, fiind angajat ca muncitor necalificat la o intreprindere din Bucureşti. În ianuarie 1990, Coposu a reînfiinţat partidul ţărănesc, sub titulatura Partidul Naţional Ţăranesc Creştin şi Democrat (PNŢ-CD), al cărui preşedinte va fi până la decesul său, în 1995.

Simona Ionescu, Sursa: EVZ

Sfantii Constantin si Elena sunt sarbatoriti luni atat de ortodocsi, cat si de romano-catolici.

SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA

Sfantul Constantin a fost fiul imparatului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a nascut la 27 februarie 272, in cetatea Naissus (astazi, Nis, in Serbia). Dupa moartea tatalui sau din 304, a fost proclamat imparat. Intra in conflict cu Maxentiu, fiul imparatului Maximian, pentru ca acesta dorea sa ocupe functia pe care el o detinea.

In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, in vis, i se descopera Hristos si-l indeamna sa puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va iesi biruitor din lupta.

In anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea crestinilor si astfel, crestinismul devine religie permisa in imperiu. Religia crestina va deveni religie de stat, in vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395).

Amintim ca in vremea imparatului Constantin s-a tinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea in anul 325, unde a fost inlaturata erezia lui Arie si s-au alcatuit primele articole din Crez.
Imparatul Constantin a murit in anul 337, la zece ani de la trecerea la cele vesnice a mamei sale.

Imparateasa Elena, mama sfantului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost rastignit Hristos. A zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.